18 mar. 2011

Căpitanul Grigore Brâncuși - Rezistenţa Anticomunistă din Gorj






Brâncuşi Grigore


Căpitan, originar din județul Gorj. A format un grup de rezistentă (nouă persoane) împotriva comunismului, care și-a început activitatea în 1949 (prin răspândirea de manifeste și înarmare), grup pe care îl conducea din cabana situată în apropierea satului Topeşti,  judeţul Gorj. 

Pe 10 mai 1951 Securitatea a dat foc cabanei, iar locotenentul Goga l-a împuscat (în plămânul drept şi în deltoid). Grav rănit, a fost dus la Târgu Jiu, fiind salvat de doctorul Adameşteanu. 

După ce a fost chinuit în anchetele de la Securitate, Tribunalul Militar Craiova l-a condamnat la 20 de ani de muncă silnică, fiind închis la Craiova, Jilava, Valea Nistrului, Satu Mare, Aiud, Gherla, Grindu și Periprava, până în 1964, când a fost eliberat.

Copil de țărani din comuna Peștișani, harnic, cinstit și credincios, reușește să devină ofițer de stat major și activează în Regimentul 4 grăniceri. Participa la război atât în Răsărit, cât și în Apus.

In timpul campaniei din Vest își exprima îngrijorarea față de eventualitatea intrării României sub ocupația sovietică.Gheorghe Martău,ordonanța căpitanului își amintește că ofițerul îi spunea : "O să pățim mari nenorociri cu rușii, dacă scăpăm cu viață".


Căpitanul cunoștea  la  fata locului barbaria soldaților sovietici, lipsa de cuvânt a comandanților acestora și fărdelegile pe care le săvârșesc.


 Căpitan Brâncuși Grigore, nepot de văr al marelui  sculptor Constantin Brâncuși

   
De aceea, pe drumul de întoarcere către tară, își exprima tot timpul temerile fată de pericolul comunist.


După abdicarea forțată a regelui și construirea armatei populare,cei mai multi ofițeri de carieră au fost dați afară din armată.


Această soartă a avut-o și Grigore Brâncuși. S-a întors în Gorj și s-a stabilit la Peștișani. A căutat să se integreze într-o altă activitate, dar a considerat de datoria lui să se angajeze în mișcarea de rezistentă din munți.


Si-a chemat fosta ordonanță și i-a spus:"noi trebuie să acționăm, nu putem lăsa țara pradă bolșevicilor".
Căpitanul a conceput un set de manifeste prin care-i chema pe conaționali la luptă.  Martău își amintește că în manifeste romanii erau chemați la unitate în fata politicii de aservire a tării. Gheorghe Martău împrăștie manifestele prin niște cunoscuți: Turtoi, Nădrag, Andrei și se întoarce la București, unde lucra ca hamal, iar căpitanul lucrase ca vânzător la un aprozar. Brâncuși nu s-a întors la București.

După câteva zile, cei care împrăștiau manifeste sunt prinși de securitate. Căpitanul l-a chemat pe Martău înapoi, s-au întâlnit și au hotărât sa urce în munți.


Și-au procurat arme și muniție. Și-au stabilit zonele de aprovizionare și de obținere a informațiilor în satele de sub munte. Cartierul general a fost stabilit la pivnița țăranului Ion Dincu din Topești. Căpitanul intenționa să intre în legătură cu celelalte grupuri de rezistenta din munții Gorjului. Securitatea îl caută în Balta, Valea Mare, Boroșteni, Celei, Arcani, Dobrița.
.............................................................................................................................................................
Grigore Brâncuși a expediat peste 200 de scrisori guvernanților, solicitându-le să nu mai căsăpească poporul cu cotele, arestările, presiunile.
Ii amenința pe guvernanții comuniști că, aducând poporul în sapă de lemn, nu-i va mai răbda pământul acesta și neamul pentru faptele lor.
Securitatea își intensifica raidurile. Operațiunile sunt conduse de un anume Goga, ofițer de securitate din Pestișani care-l cunoștea foarte bine pe Brâncuși.
In 1949, șoferul acestui securist l-a împuscat la Valea Mare (satul lui Martău)pe țăranul Gh. Lacatusu.
 .............................................................................................................................................................
 sursa: Rezistența anticomunistă din munții României.