9 mar. 2012

Plecat în legendă: Filon Verca





Pe calea internetului ni s-a transmis, din Franța, că ne-a părăsit şi Filon Verca. Pentru majoritatea românilor, un necunoscut, ca foarte mulţi dintre fraţii noştri din exil, ce pe vremea comunismului şi-au sacrificat cariere şi sănătate, făcând cunoscute lumii libere suferinţele românilor şi protestând la toate conferinţele internaţionale ce priveau “Cortina de Fier” sau drepturile omului, şi, totuşi, Filon Verca este o excepţie.  

În zona munţilor Banatului este un personaj de legendă. Profesorul. P. Hamat îl caracteriza: cea mai remarcabilă virtute a lui Filon Verca este credința lui nelimitată în valorile spirituale ale neamului românesc şi marea lui dragoste față de ţară.

Şi noi îl completăm: şi puterea de jertfă nelimitată în lupta pentru a apăra şi menţine aceste valori. 
Lutul Filon Verca va rămâne în pământul Franţei, dar spiritul, mintea şi sufletul lui Filon Verca va continua să cutreiere aici, între Lugoj şi Orşova, unde îl cunoşteau toţi sătenii cu care a trăit şi a luptat şi ale căror fapte au devenit legende: umbla din sat în sat, era primit şi ascultat în orice colibă, i-a chemat apoi la luptă contra lui Carol al II-lea.

Arestat, reuşeşte să evadeze şi se întoarce pe aceleaşi meleaguri; este paraşutat din străinătate şi, împreună cu alţi fraţi români, angajează lupte armate contra comunismului.
Hărţuit şi urmărit de securitate şi jandarmi, prin codrii şi satele regiunii, este arestat până la urmă, umilit şi schingiuit de jandarmi, este târât prin sate şi predat securităţii din Timişoara, de unde iar reuşeşte să evadeze. Legenda a consemnat mult mai multe situații tragice.
Pe 23 februarie, sicriul lui Filon Verca este depus la biserica din Meaux. Soția și nepotul și cca. 40 de prieteni şi cunoștințe au luat parte la slujba de înmormântare, oficiată de părintele Const. Târziu şi de un cantor, veniţi de la Catedrala ortodoxă din Paris, Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail.
Fundația George Manu, în numele tuturor legionarilor din ţară, aşa cum era consemnat şi pe panglica jerbei pe care camaradul nostru Andrei Popescu a depus-o lângă sicriul lui Filon, era un ultim salut dat Comandantului şi Senatorului legionar Filon Verca. 

Andrei Popescu a transmis soţiei condoleanţe şi regretele celor din ţară pentru pierderea unui om, simbol de jertfă şi demnitate pentru ţara lui. Din ţară şi-a mai amintit cineva de Filon Verca şi l-a miluit: Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu.
Filon Verca se naşte în satul Petroşniţa, în septembrie 1915, dintr-o lungă generaţie de ţărani care a avut, de-a lungul timpului, trei generaţii de preoţi. 
Filon a fost de la 12 ani cantor în biserica satului. Tatăl său a murit pe front când Filon avea câteva luni.
Mama sa, văduvă, cu puţin pământ şi cu patru copii, dar energică şi raţională, a avut mare influenţă asupra lui Filon, dar s-a opus un timp să-l dea la liceu, fiindu-i necesar pentru munca câmpului.
Ambiţios, Filon cere învăţătorului şi insistă şi pe lângă mamă, să fie trimis mai departe la şcoală. În final, ajunge elev la Liceul Traian Doda din Caransebeş, unde ia contact cu Frăţiile de Cruce şi se angajează total sufleteşte, mai ales că printre profesorii pe care i-a avut, au fost atât Horia Sima, cât şi Nicolae Pătraşcu.
 Şedinţele, adunările prin păduri, cutreierările prin sate, împreună cu Horia Sima, formează din tânărul Filon un luptător pentru credinţă şi ţară, pe căile legionare, până la sfârşitul vieţii. 
Termină liceul în 1936, intră funcţionar la o întreprindere forestieră, de unde este curând dat afară, fiindcă fusese văzut în coloane de manifestare cu legionarii.
Vrea să se înscrie la Cernăuţi, la teologie, dar soarta îl opreşte la Bucureşti unde, cu ajutorul camarazilor şi făcând apel la faptul că este fiul unei văduve de război, reuşeşte să intre la Facultatea de Litere să obţină locuinţă şi hrană gratuite, într-un cămin.

Este prins în iureşul activităţilor legionare ce aveau loc în Bucureşti, în perioada 1935-1938. Intră în legătură cu personalităţile conducerii legionare, munceşte la mărirea sediului din Gutenberg şi este prezent la toate acțiunile conflictuale cu guvernarea carlistă.
În perioada de teroare a dictaturii carliste, reuşeşte să se strecoare printre agenţii Siguranţei lui Armand Călinescu, fiind mai puţin cunoscut. Ia parte la acţiunile care duc la înlăturarea lui Carol al II-lea, cât şi la cele care au dus la conflictul cu Antonescu. Tras în faţa justiţiei, după lovitura de stat a lui Antonescu, evadează şi reuşeşte să fugă în Bulgaria de unde este luat de germani şi trimis în lagărul din Rostock.

Trecut în lagărul din Buchenwald, după fuga lui Horia Sima în Italia, sub ameninţarea mitralierelor germane, se opune desolidarizării de acesta. După 23 August, urmează o şcoală de pregătire a luptei subversive armate, în Germania. 
Este socotit drept cel mai bun telegrafist şi este paraşutat, împreună cu alţi şase legionari, în munţii Banatului.
Evoluţia situaţiei politice duce la oprirea acţiunilor armate, venirea lui Nicolae Pătraşcu în ţară şi aşa zisa înţelegere cu Ana Pauker, duc la scoaterea intelectualilor legionari din lagărul de la Caracal şi dă posibilitatea legionarilor urmăriţi în întreaga ţară, să revină la viaţă normală şi să înceapă reorganizarea Mişcării Legionare, pentru acţiunile care se prevedeau în lupta contra comunismului.

Filon Verca este neobosit în regiunea lui. În legătură cu Nicu Bălănescu, Spiru Blănaru, Domoşneanu şi multi alţii organizează grupe de rezistentă în diverse puncte care, la momentul potrivit, aveau să intre în luptă cu forțele securității și armatei comuniste.

După abdicarea regelui, au început abuzurile regimului comunist, care nu mai avea nicio reţinere: naţionalizarea întreprinderilor private, forţarea colectivizării, arestările tuturor celor care ar fi putut să le facă vreo opoziţie (în 15 Mai, au arestat 15 mii de legionari şi simpatizanţi) care au dus la reacţia populaţiei româneşti asuprite. 

Echipele din Banat ce se organizaseră și cu ajutorul lui Filon Verca, au trecut la acțiune. Au fost lupte grele între Securitate și unitățile de rezistentă formate din legionari și localnici, printre care, cele mai cunoscute au fost cele de la Pietrele Albe. 
Filon Verca este arestat și schingiuit în beciurile Securități de la Timișoara, de unde reușește iarăși să evadeze. 

Trece în Iugoslavia, unde are multe de suferit din cauza UDBA, Securitatea sârbă. Reuşeşte să scape şi din mâinile securităţii sârbeşti şi ajunge în Grecia.
Doi ani zace într-un lagăr din Grecia, în condiţii foarte proaste. 
Mulţumită societăţii IRA, care se ocupa de soarta emigranților de sub regimurile comuniste, obţine şederea în Spania, i se achită valoarea drumului şi i se dă un însoţitor. Verca scapă de însoţitor, rămâne în Franţa, ia contact cu organizațiile legionare.
Prin Mircea Muşetescu este introdus în școlile de pregătire a românilor ce trebuiau să fie parașutați de către francezi în România, pentru acțiuni de luptă contra regimului comunist.
Politica apuseană de înţelegere cu URSS duce la desfiinţarea acestor şcoli. Filon Verca face o şcoală de desen tehnic şi intră la o întreprindere. S-a căsătorit cu o franţuzoaică şi au avut un băiat.
A urmat marea tragedie care le-a zdruncinat viaţa pentru multă vreme. Feciorul lor şi tânăra soţie, proaspăt căsătoriţi (aveau un copil de câteva luni) au fost găsiţi morţi în vila pe care o locuiau din cauza unei proaste funcţionări a instalaţiei de gaze. Domnul, totuşi, s-a îndurat de ei, copilașul ce se afla la etaj, a scăpat cu viață și le-a întărit moralul și dorința de a mai trăi.

ICA TANASE ȘI FILON VERCA

Filon Verca (stânga) în Spania, împreună cu generalul Chirnoagă și cu Radu Ghenea


 Filon Verca, primul din stânga, alături de Mircea Nicolau și Traian Golea, la Madrid...


Traian Golea, Gh. Cretu, Filon Verca și Mircea Dimitriu




În permanentă legătură cu grupele legionare din Franța, Filon Verca părăsește arma și telegraful şi luptă cu pana. În toate scrierile lui prezintă situația tragică din România, abuzurile lumii comuniste și neînțelegerile din Occident față de aceste suferințe. 

Multe pagini ale revistei Carpații din Spania sunt pline de scrisul lui Filon Verca. A fost colaborator la revista Permanențe, prezentând situaţa din Europa şi influenţa asupra problemelor românești. 
După 1990 apar în ţară peste 18 volume din scrierile lui Filon Verca. Şi de la picioarele Domnului, Filon Verca va încerca să ajute ţara în pericol.
 Ne rugăm Domnului pentru sufletului lui generos şi atât de frământat, să-i dea liniștea mântuirii. Îndură-Te, Doamne!


Poemul camaradului  domnul Nicolae Oprescu, dedicat memoriei lui Filon: 
Te-ai ridicat din brazdă

Te-ai ridicat din brazdă
Filon de bucurie, În inimă să porți
Pe drumuri neștiute, Iubirea de Hristos, Iubirea de acasă
În lunga-ți pribegie. Te-ai ridicat în munți
Şi pe coline-ascunse, Purtat-ai cu mândrie
În candela din gând, O flacără la care
Ne-am luminat pe rând. Spre cer te-ai ridicat,
În brazdă te re-ntorci, Băut-ai pân’ la fund
Cupa ce ți-a fost plină, Iar din amarul ei
Tu ai făcut lumină. Azi, plini de resemnare
Te însoțim în gând, Smerene şi iubire
Cuprinde-al nostru piept, Rămâi în veșnicie
Filon Verca... Prezent !

Doamna Ginette Verca  la cimitirul de lângă Meaux, Franța

Preluare articol de pe saitul
Permanențe
Fundația Profesor George MANU