27 dec. 2013

GHEORGHE TĂTĂRESCU - COLABORAȚIONIST - DIVERSE IMAGINI

Parcul „Arethia Tătărescu“ din Târgu Jiu

 Trist dar adevărat, noi românii am tăcut chitic atunci când statuile adevăraților noștri eroi au fost demolate, și când mormintele lor au fost profanate, iar numele lor au fost scoase din cărțile de istorie, pentru a face loc trădătorilor să se auto-intituleze "eroi" ai neamului românesc.
Colaboraționist - cel care colaborează cu dușmanul aflat pe teritoriul propriei patrii.
Dizidența liberală și colaboraționismul cu ocupantul sovietic a lui Gheorghe Tătărescu, rămânea pentru unii o speranță.
Naivitate, iluzie...

Sanda Tătărescu și tatăl

Arethia și Sanda Tatarescu

Sotia - Arethia Tătărescu

Arethia Tătărescu

Arethia Tătărescu (în mijloc rândul de sus) și marele sculptor Constantin Brâncuși

Gheorghe Tătărescu a fost prim-ministru - Colaboraționist  -  Un fost om politic capabil de orice compromis fără principii morale... 

A trădat  P.N.L. formând gruparea liberală dizidentă condusă de el.
 

Guță Tătărescu după ce s-a aliat cu comuniștii are un un loc la groapa de gunoi a istoriei.

„În Jurnalul portughez“, Mircea Eliade notează:
„Un om politic compromis, un Tătărescu care își vindea tara“.

Mircea Eliade nu putea uita că în 1938, când Tătărescu era premier în guvernarea carlistă, iar Armand Călinescu era ministru de Interne, el și alţii ca el fuseseră arestați și internați la Miercurea Ciuc. De puțin scăpaseră să nu fie împușcați de oamenii prefectului Capitalei, Gabriel Marinescu.


Gheorghe Tătărescu
"Colaboraționism este atitudinea de cooperare cu forțele de ocupație ale unei țări străine. 
Din punct de vedere legal, colaboraționismul poate fi considerată o formă de trădare. " 

Acest fost prim-ministru care a colaborat cu ocupantul sovietic are în orașul Târgu Jiu denumire de stradă, a unei școli etc.


Gheorghe Tătărescu era fiul generalului Nicolae Tătărescu (1850-1916) din satul Vlăduleni, comuna Bîlteni-Gorj și al soției sale Speranța, născută Pârâianu (1858-1920).

Nicolae Tătărescu a avut o carieră militară strălucită: intrat în școala militară în 1867, a devenit sublocotenent în 1869, maior în 1884, colonel în 1892 și general de brigadă în 1898, îndeplinind, pentru o vreme, funcțiile de secretar general la Ministerul de Război și seful de Stat- major al armatei române. 
Era fiul lui Gheorghe Tătărescu (1824-1872) și al soției acestuia, Dumitrana născută Hurezeanu (1835-1909). Pârâienii, familia mamei politicianului interbelic, făceau parte din vechea boierime a Olteniei, putând fi urmăriți documentar până în sec. al-XV-lea și se trăgeau din vechii boieri din Baia de Fier și Alun. Speranța era fiica pitarului Zamfir Pârâianu, prefect de Gorj, și a Sevastiței, născută Frumușanu (1819-1911).

1935. Regele Carol-al-II-lea - Marele Voievod Mihai și președintele Consiliului de Miniștri Gheorghe Tătărescu în vizitã la cetatea Hotinului 
 Deceniul 30-40 a fost dominat de regele terorist Carol al II-lea care a știut să-și construiască o adevărată camarilă în jurul palatului, una economică şi alta de represiune. 

Din cea de represiune nu au lipsit Armand Călinescu, Gavrilă Marinescu, gen. Argeşeanu, gen Bengliu, col. Gherovici, Victor Iamandi, col. Zeciu și lista poate continua.

 Au asasinat aproape 300 de naționaliști care nu au fost de acord cu politica de la palat. 

Să arestezi oameni, să îi legi de mâini și de picioare, să-i strangulezi, să-i împuști apoi, să-i îngropi, să-i dezgropi şi să arunci vitriol pe ei, să-i reîngropi, este actul prin care dictatura regală a debutat, nu înainte ca regele să scape în primăvara lui '39 şi de O. Goga care a avut o moarte mai mult decât misterioasă.

 =======================================================
===================================================


Din presa vremii - 1938

S'a prăbușit
omul nefast!

de Alexandru GREGORIAN



In ultimul moment aflăm ca peste botul dictatorial al d-lui Gută Tătărescu s'a prăvălit cărămida care l-a demis. Omul nefast care anunța în șoaptă că i se pregătește intrarea în istorie, a intrat în anonimat. 

Aceasta este cea mai rușinoasă cădere a unui bărbat politic. Ridicat prin surprindere de împrejurările tragice din Decembrie 1933 la cârma tării, beneficiarul omorului dela Sinaia și-a frânt gâtul călcând în străchini. "Botul dictatorial al d-lui Guta Tătărescu s'a prăvălit..." Cu el se lichidează un regim de farsă și ticăloșie, pe care sperăm că cel puțin de aci încolo vom avea libertatea să-l înjurăm cum trebue.
..........................


Guță Tătărescu - caricatură din presa românească interbelică
===========================================================

 Dictatura regală

Prin lovitura de stat din 10 februarie 1938, Carol l-a demis pe Goga de la președinția Consiliului de miniștri și a constituit un guvern în frunte cu patriarhul Miron Cristea. 

Gheorghe Tătărescu a simțit imediat de unde bate vântul politic, astfel că a acceptat funcția de ministru de stat și ad-interim la Ministerul Afacerilor Străine (10 februarie - 30 martie 1938). 

Dictatura regală a fost instituționalizată  prin Constituția din 27 februarie 1938, iar pe 30 martie a fost adoptat decretul privind dizolvarea partidelor politice. Din acest moment, Tătărescu a fost numit consilier regal.

==================================================================
Diverse imagini cu un trădător al
 Partidului Național Liberal


Gheorghe Gheorghiu –Dej, Petru Groza, C. Doncea, M. Ralea, Pătrăşcanu, Gh. Tătărăscu la marele miting al oamenilor muncii din sala „Aro”, cu prilejul sărbătoririi unui an de la instalarea guvernului (06.03.1946).

Gheorghe Gheorghiu –Dej, Petru Groza, C. Doncea, M. Ralea, Pătrăşcanu, Gh. Tătărăscu la marele miting al oamenilor muncii din sala „Aro”, cu prilejul sărbătoririi unui an de la instalarea guvernului (06.03.1946).

 Gheorghe Gheorghiu –Dej, Petru Groza, Gh. Tătărăscu, Kavtaradze, G-ral Col. Susaikov, Th. Georgescu, L. Pătrăşcanu în tribuna oficială, primind demonstrația oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai 1946 (Piaţa Victoriei). (01.05.1946).

 Gheorghe Gheorghiu –Dej, Petru Groza, Gh. Tătărăscu, Kavtaradze, G-ral Col. Susaikov, Th. Georgescu, L. Pătrăşcanu în tribuna oficială, primind demonstrația oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai 1946 (Piaţa Victoriei). (01.05.1946).

Gheorghe Gheorghiu –Dej, Petru Groza, Gh. Tătărăscu, Kavtaradze, Susaikov, Th. Georgescu, E. Bodnăraş, M. Ralea, L. Pătrăşcanu, Zaharia Tănase, Zaroni, Vasiliu Răşcanu în tribuna oficială, primind demonstrația oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai 1946 (Piaţa Victoriei). (01.05.1946).

Gheorghe Gheorghiu –Dej, Petru Groza, Gh. Tătărăscu, Kavtaradze, Susaikov, Th. Georgescu, E. Bodnăraş, M. Ralea, L. Pătrăşcanu, Zaharia Tănase, Zaroni, Vasiliu Răşcanu în tribuna oficială, primind demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai 1946 (Piaţa Victoriei). (01.05.1946).

Gheorghe Gheorghiu –Dej, Petru Groza, Gh. Tătărăscu, Kavtaradze, Susaikov, Th. Georgescu, E. Bodnăraş, M. Ralea, L. Pătrăşcanu, Zaharia Tănase, Zaroni, Vasiliu Răşcanu în tribuna oficială, primind demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai 1946 (Piaţa Victoriei). (01.05.1946).

Tribuna oficială cu prilejul mitingului oamenilor muncii din Capitală, consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai. Sunt prezenți: Gheorghe Gheorghiu –Dej, Petru Groza, Gh. Tătărăscu, Kavtaradze, Sasaikov, Şt. Voitec, Chivu Stoica, Ion Pas, Ana Pauker, Al. Moghioroş. (01.05.1946).

Tribuna oficială cu prilejul mitingului oamenilor muncii din Capitală, consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai. Sunt prezenţi: Gheorghe Gheorghiu –Dej, Petru Groza, Gh. Tătărăscu, Kavtaradze, Sasaikov, Şt. Voitec, Chivu Stoica, Ion Pas, Ana Pauker, Al. Moghioroş, G-ral Vasiliu Răşcanu, M. Ralea, Zaharia Tănase.(01.05.1946).
sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”,
Cota  arhivistică. : 13/1946

Membrii delegației guvernamentale române pe Aeroportul Băneasa înainte de plecare la Conferința de Pace de la Paris. Din delegaţie au făcut parte: Dej, Şt. Voitec, Gh. Tătărăscu, M. Ralea, L. Pătrăşcanu, I. Gh. Maurer, G-ral Vasiliu Răşcanu. (11.08.1946).
sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”,
Cota  arhivistică. : 30/1946
Membrii delegației guvernamentale române care a participat la Conferința de Pace de la Paris, în Gara Predeal, unde a avut loc un miting la care au luat cuvântul Gheorghe Gheorghiu –Dej, Gh. Tătărăscu, şi alți membrii ai delegației. (21.09.1946).
sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”,
Cota  arhivistică:35/1946
Dej, Şt. Voitec, Gh. Tătărăscu, P. Groza, Fl. Bagdasar, V. Luca, Th. Georgescu, ing. G. Nicolau, membrii ai delegației române la Conferința Păcii de la Paris, la sosirea în Gara Băneasa. (21.09.1946)
sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”,
Cota  arhivistică:69/1946
Gheorghe Gheorghiu –Dej vorbind pe peronul Gării Băneasa, cu prilejul înapoierii în ţară de la Conferinţa Păcii de la Paris. Sunt de faţă: Şt. Voitec, Gh. Tătărăscu, P. Groza, M. Constantinescu. (21.09.1946)
sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”,
Cota  arhivistică:87/1946
Aspecte de la festivitatea organizată la Ateneu la 19.10.1946 cu prilejul sărbătoririi zilei prieteniei româno-sovietice. Participă: Gh. Gheorghiu–Dej, Gh. Tătărăscu, P. Groza, I.G. Maurer, C.I.Parhon, Fl. Bagdasar, Lothar Rădăceanu, reprezentanți diplomatici şi militari ai U.R.S.S., ş.a. (19.10.1946).
sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”,
Cota  arhivistică:129/1946
 Aspecte de la festivitatea organizată la Ateneu la 19.10.1946 cu prilejul sărbătoririi zilei prieteniei româno-sovietice. Participă: Gh. Gheorghiu–Dej, Gh. Tătărăscu, P. Groza, I.G. Maurer, C.I. Parhon, M. Sadoveanu, reprezentanți diplomatici și militari ai U.R.S.S., ş.a. (19.10.1946).
sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”,
Cota  arhivistică: 131/1946
Aspecte de la festivitatea organizată la Ateneu la 19.10.1946 cu prilejul sărbătoririi zilei prieteniei româno-sovietice. Participă: Dej, Gh. Tătărăscu, P. Groza, I.G. Maurer, C.I.Parhon, reprezentanți diplomatici şi militari ai U.R.S.S., ş.a. (19.10.1946).
sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”,
Cota  arhivistică: 133/1946

Prezidiul conferinței pe tară a candidaților B.P.D., care și-a desfășurat lucrările în sala „Dalles”, format din: Dej, P. Groza, Th. Georgescu, Gh. Tătărăscu, L. Pătrăşcanu, Şt. Voitec, ş.a. (24.10.1946).
sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”,
Cota  arhivistică:139/1946

 Gheorghe Tătărescu -  Perioada de detenție
Fără sa fie obligat s-a autodenunțat ca ”dușman al regimului”, Gheorghe Tătărescu  nu a fost condamnat în procesul Lucrețiu Pătrăşcanu. Cu toate acestea a suportat circa cinci ani de închisoare  între 6 mai 1950 şi 6 iunie 1955. Comuniștii l-au folosit în toată această perioadă.



Despre perioada de detenție aflăm că a avut şi perioade mai blânde. Ofițerul de Securitate Alexandru Gorun povestea în 1968 cum l-a dus în perioada aceea pe Gheorghe Tătărescu la ”pârâul Izvorul Rece de lângă Predeal, unde și-a scris memoriile”



(Atât rău a făcut țării, încât și creștinescul "Dumnezeu sa-l ierte" e penibil a fi rostit la moartea acestui trădător, sunând mai degrabă ca o ofensă adusă Divinității).


In familia Gheorghe şi Arethia Tătărescu s-au născut 2 copii: Tudor Tătărescu a trăit, a studiat și a decedat în Franța și Sanda Maria Negropontes.

 Fiica fostului premier al României interbelice, s-a născut la Târgu Jiu la 15 august 1919 și a petrecut o parte din copilărie la Poiana, Gorj, unde părinții Gheorghe şi Arethia Tătărescu aveau o proprietate. 

Sanda Tătărescu

 Sanda Tătărescu Negropontes

 Sanda Tătărescu Negropontes 

Sursa - Foto: Ziarul financiar


  După decembrie 1989, Sanda Tătărescu Negropontes a fost chemată de tatăl adoptiv al lui Calin Popescu Tariceanu, Dan Amedeo Lăzărescu mason și turnător la Securitatea comunistă, sa se alăture PNL, ea fiind aleasă senator.

Putini sunt cei care știu că printre rudele Sandei Tătărescu Negropontes se numără John Negroponte, fostul șef al Serviciului de Informații din SUA.

Foto: Laurenţiu Târcomnicu

Sanda Tătărescu Negropontes a părăsit această lume pe 20 iulie 2009 și a fost petrecută pe ultimul drum chiar de foști turnători ai Securității comuniste ca Constantin Bălăceanu-Stolnici.

 =================================================
 ================================================================
==================================================

Diverse

1944 - Poster cu eliberatorii sovietici

1 dec. 2013

Diverse Imagini Revoluția Română - 1989

























Crematoriu Cenușa
 In 1989, trupurile celor 43 de revoluționari din Timișoara au fost aduse la crematoriu în secret și incinerate.

In dimineața zilei de 19 decembrie 1989, familiile celor uciși în primele zile de revolta, vin sa ridice trupurile neînsuflețite ale acestora de la morga Spitalului Județean din Timișoara.
Cererea le este respinsa de către autorități pentru simplul motiv ca, în noaptea precedent, peste 40 de cadavre din morga fuseseră încărcate într-un camion frigorific și transportate la București.




 La câțiva securiști li s-a retras titlurile de luptători și eroi ai revoluției  deoarece au făcut poliție politică împotriva cetățenilor români

 Securist 



Decizia CNSAS nr. 2987 din 25 septembrie 2007 referitoare la Trosca, publicată în Monitorul Oficial nr. 68 din 14 februarie 2008, nu oferă informaţii despre persoanele urmărite de Trosca în calitatea sa de securist.

Ni se spune în Decizia CNSAS că Trosca a luat măsuri faţă de o persoană semnalată  pentru relaţii neoficiale cu cetăţenii străini, cum ar fi începerea urmăririi informative, încadrarea informativă a titularului prin informatorii aflaţi în legătura ofiţerului, investigaţii la domiciliul şi locul de naştere al persoanei, interceptarea corespondenţei şi convorbirilor telefonice; iar în ceea ce priveşte altă persoană, emigrată în SUA, Trosca a dispus deasemeni începerea urmăririi informative, recrutarea unui informator care să dea informaţii despre “obiectiv”, instalarea tehnicii de ascultare pentru interceptarea convorbirilor telefonice, interceptarea corespondenţei şi investigaţii la domiciliul obiectivului şi a bunicii sale.

“Prin măsurile derulate a adus atingere dreptului la libertatea cuvîntului şi a opiniei (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul privind Drepturile Civile şi Politice), dreptului la viaţă privată (art. 32 – inviolabilitatea domiciliului, art. 33 – secretul convorbirilor telefonice – Constituţia României din 1965, art. 17 din pactul privind Drepturile Civile şi Politice)”, concluzionează CNSAS.

































 Soldați îmbrăcați în ținută bolșevică ...vremurile de altădată ..

























Ucis de  securiști - teroriști

Presupuși teroriști - Criminali securiști